Cosuri decorative
Abonare
Descarca gratuit

logo
* = required field

Cum renuntam la suzeta

Poate cunosti expresia „Orice invat, are si un dezvat”. Ei bine tot cu gandul asta in minte, ma gandeam eu, ca dupa ce mi-a luat ceva vreme sa o invat pe micuta mea cu suzeta, va trebui sa o si fac sa uite de ea.

Multe mamici imi spusesera, sa nu ma sperii si ca voi gasi eu un moment perfect potrivit pentru a renunta la suzeta. Dar de unde sa stiu eu sa identific acel moment sau cum sa imi dau seama ca atunci trebuie sa actionez?

Cu o mie de ganduri de acest gen in cap, printesa mea a facut 2 anisori: a inceput cresa iar eu lucrul. M-am gandit ca ar fi un moment bun pentru a da suzeta uitarii, dar imi era teama, ca pe langa suferinta cauzata de faptul ca nu mai sta zilnic cu mine acasa sa nu ii aduc si un chin in plus.

Dupa cateva saptamani insa, momentul mult asteptat a venit. Era intr-o seara in care o pregateam de culcare si ea era foarte agitata si nu vroia de fel sa se culce.

In patut alaturi de ea la culcare erau tot timpul pritenii ei: Minnie, Bunny, si Winnie. Pentru momentele in care era un mare dezmierdici si nu vroia sa doarma, aplicam metoda: „Daca nu dormi, prietenii tai o sa vina unul cate unul sa doarma cu noi”.

De fiecare data aceasta varianta a dat rezultate, mai putin in seara cu pricina. Asa a ajuns sa-i luam pe rand toti prietanii de langa ea si in cele din urma chiar si pe Tzitzi (suzeta). Toate jucariile le-am pus pe fotoliul de langa patutul ei si a inteles ca drept pedeasa pentru ca nu a ascultat, va trebui sa doarma fara ele. Mai putin incantata de decizia pe care am luat-o si vazand ca nu e cale sa dam inapoi, a decis intr-un final sa doarma.

A doua zi, parca a si uitat de incidentul de seara, iar inaintea somnului de pranz am luat suzeta dintre jucariile de pe fotoliu si am ascuns-o. Cand a vrut sa-si ia prietenii si sa se puna la culcare a vazut ca lipseste suzeta si inavitabil a inceput sa planga.

Atunci i-am explicat ca aseara cand ea a plans, Tzitzi s-a speriat foarte tare si  a fugit pe geam. Acum tot ce trebuie ea sa faca este sa nu mai planga, ca nu cumva si celelalte jucarii sa se sperie si sa plece. Iar daca ea va fi cuminte si ascultatoare, Tzitzi s-ar putea sa se intoarca la ea.

A fost putin mai greu in primele 3 zile pana s-a obisnuit cu ideea ca degeaba o cauta in patut ca nu o va gasi, dar a inteles foarte bine situatia.

Ca o concluzie personala as putea spune ca aceste zile putin mai agitate si-au meritat din plin linistea din cursul noptii a mai bine de 1 an de zile.

De-alungul timpului, pe langa povestea noastra am auzit si istorioarele altor mamici cu privire la modul in care i-au determinat pe copii sa renunte la suzeta, iar unele dintre cele mai interesante am sa incerc sa le prezint in randurile ce urmeaza.

Niste prieteni foarte apropiati se pregateau de nasterea celei de-a doua fetite. In acest scop au cumparat o suzeta de marime mica identica cu suzeta surorii ei mai mari. La cateva saptamani dupa nastere, intr-o noapte,  bebita a inceput sa planga asa de tare incat a trezit-o si pe surioara ei din camera alaturata.

Cand a vazut-o pe cea mica cat de tare plangea, fetita mai mare s-a oferit sa ii dea suzeta EI. Acela a fost monetul in care tati a schimbat suzetele si astfel i-a dat-o celei mici pe cea care trebuia. Dupa cateva minute de liniste in care surioara cea mare vede ca  datorita „SUZETEI EI” s-a facut liniste in casa, o cere inapoi, pregatita sa isi continue si ea somnicul. Dar cand o baga in gurita, surpriza: suzeta s-a micsorat. O ia in mana, si uitandu-se la ea le spune parintilor: „Asta e mai mica. NU e suzeta mea!” Atunci prietena mea, cu o voce calda si foarte sigura pe ea ii spuse „Uita-te mai bine mami, este a ta! Doar ca atunci cand i-ai dat-o surorii tale, pentru ca ea este mai mica, a avut loc o magie ca sa poata si ea sa o tina in gurita, si acum a ramas mai micuta.”

Draga fetita, a mai analizat ea o data suzeta uitandu-se la ea lung, dar vazand ca nu este nici un rezultat in favoarea ei, a lasat lucrurile asa si a plecat la culcare.

De la o alta cunostinta am aflat ca nu a reusit nicicum sa isi convinga baietelul sa renunte la suzeta. Dupa petrecera de 4 anisori, pentru ca suzeta lui era putin rupta, mama lui i-a spus ca trebuie sa aiba mare grija de ea in continuare, pentru ca la magazinul de unde cumparau ei suzete nu le mai da copiilor peste 4 ani. Ori acuma el este baiat mare si nu poate minti cu privire la varsta lui. Desi cel mic nu a dat crezare celor spuse de mamica lui, ajunsi la casa magazinului a trebuit sa infrunte ceea ce pentru el era crunta realitate. Dupa un semn discret pe care l-a facut mama doamnei in cauza, celui mic i s-a confirmat faptul ca „magazinul nu mai vinde suzete copiilor peste 4 ani”.

O alta prietena i-a spus fetitei ei ca i-a dat suzeta ei catelusului unor prieteni de familie. A acceptat cea mica ideea, doar ca de atunci, de fiecare data cand se intalnea cu catelusul, micuta tinea sa-i aminteasca acestuia ca e suparata pe el findca i-a luat suzeta ei draga.

Exemplele mai sus prezentate au fost dovada alegerii unui moment bun pentru renuntarea la suzeta, in care, pe langa faptul ca parintii s-au tinut fermi in deciziile luate, si copiii erau pregatiti sa faca acest pas.

In sens diametral opus, am cunoscut o situatie in care, dorinta copilului nu coincidea deloc cu cea a parintilor, iar deznodamantul nu a fost deloc cel dorit. Se pregateau toti 3 sa plece in concediu, la un drum de cateva ore. Imediat dupa plecare, mama ii explica fetitei ca deja este mare, ca ar trebui sa renunte la suzeta, ca este rusine sa umble cu ea etc. Reuseste in cele din urma sa o convinga pe cea mica sa renunte la EA, opresc masina intr-o parcare si de comun acord o arunca la cosul de gunoi.

La revenirea in masina, cea mica ramane nemiscata in scaun si din acea clipa nu a mai scos nici un cuvant. Dupa cateva ore in care fetita nu a dat nici un semn, si nu a mai vrut deloc sa vorbeasca, parintii au oprit la o farmacie si au cumparat o suzeta, iar zambetul si bucuria a aparut instant pe fetisoara celei mici. La doar cateva saptamani de la acea intamplare, fetita a renuntat singura la suzeta, pe motiv ca este mare si nu mai are nevoie de ea.

Cunosti o poveste draguta pe aceasta tema sau ai trecut si TU prin ceva asemanator? Atunci nu ezita sa scrii un comentari la acest articol.

Abonare

Descarca gratuit

logo
* = required field

Use Facebook to Comment on this Post

 
You are not authorized to see this part
Please, insert a valid App ID, otherwise your plugin won't work correctly.

Lasa un comentariu

Dragostea de mama
  • Sfaturi si pareri pentru o alimentatie echilibrata.
  • Ce sunt colicile? Mici trucuri pentru atenuarea sau inlaturarea lor.
  • 22 de sfaturi pentru un somn linistit.
  • De ce trebuie sa tinem cont cand suntem cu bebe in masina?
  • Importanta plimbarilor in aer liber.
100 de sfaturi utile pentru tine si bebelusul tau